pesticides keep out

PESTICIDE: INDISPENSABILE…SAU NU?

Publicat pe adminPublicat în agricultura sustenabila, alimentatie

Auzim adesea, in special de la agricultori, companiile producatoare sau cele care comercializeaza pesticide ca planeta nu poate supravietui fara acestea. Suntem deja 7 miliarde de locuitori, iar pana in anul 2050 se estimeaza ca vom ajunge la mai bine de 9 miliarde. Aceasta va conduce la o crestere a cererii pentru produsele alimentare ce va pune o presiune teribila pe resursele planetei. Ni se mai atrage atentia ca populatia care traieste la limita saraciei ajunge la niveluri ingrijoratoare in majoritatea tarilor lumii. In acest context, ni se spune ca fara pesticide nu putem hrani planeta.

 
Ce intrebari ar trebui sa ne punem cand auzim aceasta îngrijorătoare concluzie ca vom fi obligați sa trăim cu pesticide tot testul vieții … si inca multe generații de acum inainte:
 

1.  Cum distribuim hrana produsa in prezent?

food wasteComisia Europeana ne spune ca aruncam anual in jur de 88 milioane de tone de mancare, in timp ce avem persoane care traiesc la limita saraciei. Un studiu realizat pentru a analiza opiniile europenilor asupra acestui subiect arata ca 79% dintre acestia considera ca este responsabilitatea fiecaruia sa reduca aceasta risipa, si doar 49% considera ca statul ar trebui sa joace un rol important. Sub 50% din europeni nu inteleg corect data de valabilitate inscrisa pe etichete si nu pot face diferenta concret intre „a se consuma de preferinta inainte de” si „expira la”, ceea ce aparent conduce o mai mare risipa de mancare ce este aruncata fara a fi expirata, dar de teama ca i-a trecut termenul de valabilitate.
 
In Statele Unite, jumatate din produsele alimentare sunt aruncate. In Canada se arunca anual mancare in valoare de 31 miliarde de dolari, 47% fiind aruncata la nivelul de retail sau de catre consumatorul final. Daca europenii arunca mancarea deoarece au dubiii asupra valabilitatii, americanii sustin  de multă vreme „cultul perfectiunii”, ceea ce inseamna ca producatorii, vor arunca inca din momentul recoltarii fructele si legumele care nu sunt „perfecte”, nu se incadreaza in dimensiuni, nu au forma potrivita, au mici defecte, etc. Acest cult este prezent de-a lungul lantului de productie si distributie si in cele din urma chiar si la consumatorii finali. Supermarketurile din America de Nord refuza aproximativ 30% din fructe si legume deoarece nu sunt considerate suficient de atragatoare pentru consumatori. Acest cult al perfectiunii a ajuns insa si in Europa si chiar si in Romania, unde marile suprafete comerciale cumpara fructe si legume de la producători in baza unor dimensiuni standard. Am auzit o data un copil spunand parintelui ca nu poate manca marul ce tocmai ii fusese dat pentru ca era stramb. 
 
Un raport din 2013, ne informa ca la nivel mondial se arunca aproape jumatate din mancarea produsa. Daca de atunci si pana in prezent am continuat in acelasi ritm, probabil ca o analiza mai recenta ne-ar arata ca aruncam mai mult de jumatate din ceea ce producem. Si nu uitati ca in acest timp sunt atat de multi oameni care mor de foame pe aceasta planeta!
 

2. Problema este productia sau distributia?

 Avand in vedere cele de mai sus, putem sa mai spunem oare ca nu putem produce suficient pentru a hrani planeta? Problema nu este oare distributia alimentelor? Nu este oare o falsa problema faptul ca nu vom putea produce suficient?  In momentul de fata lumea este foarte polarizata. Unele tari sunt foarte bogate, altele foarte sarace. Situatia de mijloc este rar intalnita, si regasim aceeasi stare de fapt si in cadrul statelor, cu cetateni foarte bogati, altii foarte saraci si o lipsa a clasei de mijloc. Acelasi traseu il urmeaza si hrana – tarile si persoanele bogate arunca cantitati impresionante de mancare, in timp ce tarile si persoanele sarace nu au cu ce se hrani.
 

3. Pot supravietui agricultorii daca folosesc mai putine pesticide?

Raspunsul cercetatorilor este DA. O demonstreaza studiile. Cel mai recent studiu a fost publicat anul acesta si a comparat ferme similare din Franta care foloseau niveluri mai ridicate sau mai scazute de pesticide. La ce concluzie s-a ajuns:
 – 94% din ferme nu si-ar pierde productivitatea daca ar reduce consumul de pesticide, iar 2/5 din acestea ar produce chiar mai mult
– 86% dintre ferme ar produce mai mult daca si-ar reduce consumul de pesticide, si nicio ferma nu ar suferi pierderi ale recoltelor
– 78% dintre ferme ar fi cel putin la fel de profitabile sau chiar mai profitabile daca ar folosi cantitati mai mici de pesticide.

Cercetatorii demonstreaza o crestere a profitabilitatii majoritatii fermelor daca ar scadea consumul de pesticide, deci argicultorii ar putea supravietui, si chiar ar deveni mai profitabili daca produc mancare „mai curata”.

4. Poate trai planeta din agricultura sustenabila, FARA pesticide? 

pesticides keep out
Pesticide – Pericol – Nu intrati

Raspunsul cercetarilor este din nou DA. 

Un studiu din 2007 al Universitatii din Michigan, a comparat date din aproximativ 100 de studii asupra agriculturii conventionale si agriculturii sustenabile, concluzionand ca schimbarea metodelor catre agricultura bio poate creste productia mondiala de hrana cu pana la 50%, ceea ce este suficient pentru a hrani o populatie de 9 miliarde de locuitori in conditiile suprafetelor de teren existente. Acest studiu nu era nou la momentul respectiv, ci confirma de fapt rezultatele unui alt studiu din 2003 ce a analizat 208 proiecte in care erau implicati aproximativ 9 milioane de fermieri) in peste 50 de tari dezvoltate, care a aratat o crestere cu 93% a productiei pentru agricultorii care au adoptat metode sustenabile.

Un studiu din 2008 finantat de Banca Mondiala (International Assessment of Agricultural Knowledge, Science, and Technology for Development) tragea un semnal de alarma ca nu avem optiunea de a mai continua in ritmul prezent. Raportul concluzioneaza ca agricultura conventionala industriala a condus la degradarea solului si acum ameninta sursele de apa si energie si securitatea mediului. Raportul atragea atentia ca solutii de scurta durata precum organismele modificate genetic nu vor conduce la reducerea foametei si saraciei la nivel mondial si de fapt pot agrava conditiile sociale si de mediu in multe comunitati. Faptul ca organismele modificate genetic nu conduc la cresteri semnificative ale productivitatii au fost demonstrate si in alte studii, cum ar fi acesta. In schimb, raportul concluziona ca agricultura ecologica are potential de reducere a foametei la nivel mondial atat pe termen scurt cat si pe temen lung.

Un raport din 2009 al Programului de Mediu al Natiunilor Unite confirma rezultatele studiului de mai sus. De asemenea, prezice o criza si mai grava a hranei datorita degradarii mediului si recomanda cu tarie agricultura sustenabila in ferme mici familiale.

Un alt studiu din 2011 al Natiunilor Unite reconfirma ceea ce se stia de cativa ani – agricultura sustenabila este singura solutie viabila.

Am putea continua cu nenumarate studii pana in ziua de astazi. Ceea ce am vrut sa punctam este faptul ca se cunosc de ani buni de zile beneficiile agriculturii sustenabile, dar industria chimica nu le va recunoaste si va continua cu campanii impresionante de promovare a produselor chimice in detrimentul nostru, al tuturor (atat al agricultorilor, cat si al consumatorilor). Dupa cum am citit de curand, agricultorii primesc majoritatea sfaturilor de la vanzatorii de pesticicde. Nu este nimeni de cealalta parte a baricadei sa le explice nu numai ca acestea vor avea un impact negativ direct asupra sanatatii lor (prin inhalare), dar si a solului, a aerului si apei din zona in care ei locuiesc. Aceasta se va traduce prin impact indirect asupra sanatatii lor (sol poluat, apa poluata, aer poluat), dar si impact din punct de vedere financiar (firmele producatoare de pesticide si seminte modificate genetic vor cere din ce in ce mai multi bani, in timp ce productivitatea nu va creste precum se promite – vezi mai jos).

 

5. Ce alte aspecte ar trebui sa mai luam in considerare?

 
Oligopolul producatorilor de pesticide. Pesticidele precum si semintele care sa reziste la pesticide din ce in ce mai puternice sunt vandute de un numar redus de companii, care tinde însă sa devina din ce in ce mai mic (de exemplu, Bayer este in proces de achizitie a Monsanto) care vor tine in mainile lor semintele (baza alimentatiei), dar si pesticidele la care semintele respective au rezistenta. Ce impact va avea aceasta asupra pretului?
 
Aceste cateva firme, vor tine in mainile lor viitorul omenirii. Pesticidele si insecticidele utilizate din ce in ce mai des si in cantitati din ce in ce mai mari vor conduce la o rezistenta to mai acerba a daunatorilor, ceea ce va face ca agricultura biologica sa devina o raritate.
 
Starea noastra de sanatate. Sunt nenumarate studii care vorbesc despre efectul nociv al pesticidelor si insecticidelor asupra sanatatii. (vom reveni cu un articol separat). Ni se spune ca pesticidele autorizate si care exista acum pe piata sunt sigure. Da, asa ni s-a spus si despre insecticidul DTT si apoi s-a dovedit a fi cancerigen, asa ni s-a spus si despre glifosat si aflam acum ca este cancerigen…si povestea poate continua in domeniul sanatatii cu vaccinuri sau medicamente care au fost sigure, dar de fapt n-au fost chiar atat de sigure pentru ca ulterior au fost retrase de pe piata tocmai datorita problemelor de sanatate pe care le cauzau (vom reveni cu un articol separat).
 
Problema este ca autorizarea se bazeaza pe studii efectuate de firmele producatoare, care vor avea tot interesul sa ascunda efectele nocive. Impactul negativ asupra sanatatii si mediului va iesi la iveala doar in momentul in care produsul a fost de ceva timp pe piata si a inceput sa fie testat de altii.
 
De asemenea, multe studii, aparent externe si independente, sunt finante si chiar redactate de firma producatoare, cercetatorul stampiland lucrarea fara a fi participat la ea (am vorbit aici despre Monsanto Papers).
 
Si mai este un aspect. Cine evalueaza efectul compus al tuturor pesticidelor cu care intram in contact, cu care un producator stropeste o singura planta? Autorizarea pesticidelor este individuala si se bazeaza pe studii doar pentru respectivul pesticid. Nu se analizeaza niciodata efectul compus al tuturor pesticidelor, insecticidelor si altor chimicale cu care intram in contact in viata de zi cu zi. Si nu uitati ca la acestea se adauga  tot felul de aditivi prezenti in mancare, substantele din ambalajele alimentare (de exemplu, BPA sau ftalatii din materialele plastice), produsele de curatenie si igiena, produsele cosmetice, poluarea, etc. Deci, cine are grija de sanatatea generala a populatiei? 
 
Se pare ca doar noi singuri o putem face. Noi suntem consumatorii si avem puterea de a decide! Daca noi nu mai consumam produse cu tot felul de chimicale, atunci ele nu vor mai fi produse. Știu ca nu este simplu sa alegi produse bio (din punctul de vedere al prețului, al disponibilitații, al dificultății de a determina ce e BIO si ce nu este, etc), dar daca altcineva nu o face, va trebui sa o facem singuri, pentru binele nostru.
 
Daca noi luam atitudine si spunem FARA PESTICIDE, atunci poate ca vom fi auziți! 
 
SEMNAȚI SI VOI PETIȚIA! Aproape 725.000 de Europeni au semnat-o. Trebuie sa a jungem la 1 milion de semnaturi pentru ca aceasta initiativa cetateneasca sa fie luata in considerare de Comisia Europeana.